Monthly Archives: februarie 2019

COMUNICAT

În luna iulie 2018, Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) a lansat cel de-al treilea studiu privind structura forței de muncă din România, aferent anului 2017, analiza fiind disponibilă integral online (https://www.piarom.ro/studiu-privind-dinamica-pietei-muncii-la-nivelul-principalelor-industrii-angajatoare-din-romania-in-perioada-2016-2017/).

În prezent, PIAROM se află în curs de elaborare a studiului aferent anului 2018, prin care își propune să aducă în atenția companiilor cu capital autohton, a opiniei publice, dar și a autorităților, o serie de indicatori mai puțin cunoscuți privind salarizarea, dinamica și structura forței de muncă din România, despre care apreciem că sunt necesar a fi luați în considerare în proiectarea și implementarea oricărei politici publice cu impact asupra mediului de afaceri și dezvoltării regionale. Până la momentul lansării acestui studiu, PIAROM dorește să aducă la cunoștința publicului larg o serie de statistici preliminare privind dinamica forței de muncă din România în perioada Octombrie 2017- Octombrie 2018, rezultate în urma prelucrării datelor extrase din Registrul de Evidență a Salariaților, corelate cu statisticile Eurostat, cu informațiile publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, precum și cu structura nomenclatoarelor COR și CAEN.

1. În perioada Octombrie 2017 – Octombrie 2018, numărul de contracte de muncă cu normă întreagă (CIM) din România a crescut cu 4,09%, respectiv cu cca. 213 mii CIM, ajungând la 5.417.716 CIM.

2. Pe grupe majore de ocupații (grupe majore COR), cea mai mare creștere s-a înregistrat la nivelul Grupelor 2 – Specialiști în diverse domenii de activitate (+53.827 CIM, +5,45%), 5 – Lucrători în domeniul serviciilor (+41.828 CIM, +5.07%) și 3 – Tehnicieni și alți specialiști în domeniul tehnic (+36.944 CIM, +6,96%).

3. Singura grupă majoră de ocupații care a înregistrat o scădere a numărului de contracte de muncă a fost Grupa 8 – Muncitori calificați și asimilați (-9.734 CIM, -1,41%). Pe de altă parte, această reducere a fost compensată de creșterea de la nivelul Grupei 8 – Operatori la instalații și mașini, asamblori de mașini și echipamente (+15.069 CIM, +2,44%).

4. Numărul de muncitori necalificați (Grupa 9 COR) a continuat ritmul de creștere înregistrat în anii anteriori (+26.006 CIM, +3,29%), cu precizarea că acest ritm a fost sub nivelul creșterii medii înregistrate la nivelul economiei naționale (+4,09%).

5. Pe ocupații (coduri COR), cea mai importantă creștere s-a înregistrat la nivelul Muncitorilor necalificați la demolarea clădirilor[1] (+10.699 CIM, +13,13%), Șoferilor de autoturisme și camionete (+8.110 CIM, +7,71%) și Lucrătorilor comerciali (+7.066 DIM, +4,94%).

6. Analizând structura primelor 10 ocupații ca dinamică a numărului de CIM, putem constata următoarele:

3 ocupații (Șofer de autoturisme și camionete, Șofer autocamion/mașină de mare tonaj și Manipulant mărfuri) sunt specifice sectorului de transport-logistică;
2 ocupații (Muncitor necalificat la demolarea clădirilor și Muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții) reprezintă segmentul de muncă necalificată din sectorul construcțiilor;
2 ocupații (Lucrător comercial și Vânzător) aparțin sectorului comercial;
1 ocupație (Operator introducere, validare și prelucrare date) este specifică, cu precădere, sectorului de call center.
prezența altor 2 ocupații (Director societate comercială și Administrator societate comercială) între primele 10 ocupații ca dinamică a numărului de CIM are un caracter exceptional, datorat în principal modificărilor fiscale aplicabile începând cu 01.01.2017[2];

Pe de altă parte, cele mai importante reduceri ale numărului de CIM au fost înregistrate preponderent la nivelul sectorului de muncă necalificată.
Astfel, între primele 4 coduri COR cu dinamică negativă a numărului de CIM, se regăsesc 3 ocupații din industria confecțiilor, respectiv:

Muncitor necalificat în industria confecțiilor (-8.901 CIM, -9,41%);
Confecționer-asamblor articole din textile (-2.512 CIM, -6,9%);
Operator confecționer industrial îmbrăcăminte din țesături, tricotaje, materiale sintetice (-2.023 CIM, -9,45%).

De asemeneae, între primele 10 ocupații care au înregistrat scăderi ale numărului de CIM se numără și cea de Confecționer cablaje auto (-4.965 CIM, -16,64%), 3 ocupații din sectorul de pază și protecție (Agent de securitate, Agent de securitate intervenție și Paznic), dar și 2 ocupații din sectorul de muncă calificată: Lăcătuș mecanic (-1.953 CIM, -3,34%) și Strungar universal (-785 CIM, -6,18%).
Pe grupe principale de activități economice (Secțiuni CAEN), cele mai multe locuri de muncă au fost create în Comerț (+33.535 CIM, respectiv + 3,7%, ajungând la 889.415 CIM), Informații și comunicații (+16.740 CIM, respectiv +9,49%, ajungând la 176.307 CIM) și Transport și depozitare (+15.433 CIM, respectiv +4,05%, ajungând la 381.083 CIM).
Pe de altă parte, in perioada analizată, remarcăm că sectorul industriei prelucrătoare a înregistrat o ușoară scădere, respectiv -0,5% (-6195 CIM), ajungând la 1.229.126 CIM.
Cele mai dinamice 3 sectoare economice (coduri CAEN), în perioada Oct. 2017 – Oct. 2018, au fost:

Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client) – Cod CAEN 6201 (+9.428 CIM, +15,69%);
Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale – Cod CAEN 4120 (+9.032 CIM, +4,98%);
Transporturi rutiere de mărfuri – Cod CAEN 4941 (+8.500 CIM, +5,58%).

Cele mai mai mari reduceri ale numărului de contracte de muncă s-au înregistrat la nivelul sectoarelor:

Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) – Cod CAEN 1413 (-9.937 CIM, -10,19%);
Fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule – Cod CAEN 2931 (-5.545 CIM, -6,17%);
Fabricarea încălțămintei – Cod CAEN 1520 (-4.367 CIM, – 9,67%).

În ceea ce privește salarizarea, la data de 01.10.2018, 48,14% dintre contractele de muncă cu normă întreagă înregistrate în România corespundeau unui salariu mediu brut aflat în zona salariului minim pe economie, respectiv: 39,20% dintre CIM cu normă întreagă erau încheiate la valoarea salariului minim pe economie, în timp ce alte 8,94% se aflau în zona salariului minim pe economie (sub 2.150 lei).
Pe de altă parte, la data de 01.10.2018, ponderea contractelor de muncă cu normă întreagă cu salariul brut peste 4.500 lei, în total CIM la nivelul economiei naționale, era de doar 15,34%.

PIAROM apreciază că numai prin cunoașterea și conștientizarea deplină a unor indicatori cantitativi și calitativi privind structura și dinamica pieței muncii, precum cei prezentați anterior, este posibilă o dezvoltare omogenă și sustenabilă a forței de muncă, corelată cu domeniile de competitivitate și cu prioritățile investiționale ale României. În prima jumătate a anului 2019, PIAROM va lansa în spațiul public un nou studiu privind forța de muncă care, ca element de noutate, va realiza în premieră o analiză asupra nivelului de ocupare în domeniile incluse în Strategia Națională de Competitivitate, document care ar trebui să reprezinte o componentă strategică a dezvoltării economice echilibrate a economiei naționale.

Patronatul Investitorilor Autohtoni

[1] Muncitori necalificați la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet.

[2] Cu privire la cotele de impozitare aplicabile în cazul societăților comerciale cu cifră de afaceri sub 500 mii de euro, fiind prevăzută aplicarea unei cote de 1% în situația firmelor cu cel puțin un angajat cu normă întreagă.

Posibilitati de participare a companiilor romanesti la manifestarile Forumului Economic Mondial (WEF)

Potrivit Ambasadei Romaniei in Elvetia, departamentul pentru relatiile cu Europa din cadrul WEF a transmis, la 18 decembrie 2018, o documentatie actualizata privind perspectivele de participare a companiilor romanesti la activitatile si evenimentele din cadrul WEF. Directorul pentru participarea sectorului privat din Europa la Iucrarile WEF, Pablo Izquierdo, a mentionat absenta, pana in prezent, a oricarei companii romanesti la activitatile WEF si a evidentiat importanta participarii reprezentantilor celei de-a doua mari economii din Europa de sud-est, cea a Romaniei, la activitatile WEF. Totodata, a subliniat ca angajarea in activitatile Forumului economic mondial reprezinta, in opinia sa, o modalitate unica de „a aduce vocea businessului romanesc pe platforma dialogului gIobal oferita de Forum” si includerea unor prioritati/obiective economice romanesti pe agenda tematica a WEF. Toate dimensiunile pentru cooperare: inovatiile, societatea digitala, revolutia industriala 4.0, dezvoltarea durabila, reforma sociala fac parte din filozofia si modul integrat de activitate din cadrul Forumului Economic Mondial.

Izquierdo a propus organizarea unei vizite la sediul WEF din Geneva a unei delegatii de 5-8 companii romanesti reprezentative (independente, nu sucursale ale altor companii). Izquiendo a prezentat si posibilitatea organizarii vizitei delegatiei romane la data de 28 februarie 2019, cand va avea loc la WEF/Geneva o conferinta dedicata IMM-urilor europene.

Ambasada Romaniei in Elvetia apreciaza ca ar fi util ca, autoritatile guvernamentale romnane (ME si/sau MMACA) impreuna cu reprezentantii nationali ai mediului de afaceri (CCIR) sa analizeze si sa disemineze informatiile de mai sus in mediul in mediul relevant si, ulterior, sa transmita reprezentantului WEF feedback-ul primit, pentru a discuta propunerile concrete (organizarea unei vizite la sediul WEF) precum si conditiile de participare ale companiilor rornanesti la manifestarile WEF.

Prin urmare, firmele membre ale PIAROM interesate pot contacta direct patronatul.

Realitati, provocari si perspective in derularea proiectelor de tip G din Programul Operational Competitivitate, Axa Prioritara 1

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala – ECOIND organizeaza, in data de 27 februarie 2019 la Hotel Intercontinental Bucuresti, sub patronajul Ministerului Cercetarii si Inovarii, Matchmaking-ul cu tema “Realitati, provocari si perspective in derularea proiectelor de tip G din Programul Operational Competitivitate, Axa Prioritara 1 – Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare (CDI) in sprijinul competitivitatii economice si dezvoltarii afacerilor, Actiunea 1.2.3 Parteneriate pentru transfer de cunostinte la nivelul INCD-urilor”.

Evenimentul îşi propune interconectarea ofertei de cercetare si servicii a Institutelor CDI cu necesitatile agentilor economici in vederea realizarii transferului de cunostinte in cadrul proiectelor de tip G.

In acest sens, la eveniment vor participa toate institutele CDI beneficiare ale programului, patronatele, reprezentantii agenţilor economici (IMM-uri) si ai ministerelor implicate in acest tip de proiecte.

Proiectul mentionat ofera o oportunitate mare agentilor economici (mai ales IMM-urilor), care doresc sa isi solutioneze anumite probleme de mediu, cu costuri minime (fonduri europene nerambursabile administrate de catre INCD ECOIND) ( http://partenerecoind.incdecoind.ro/ ).

VEZI AGENDA EVENIMENTULUI

Buget 2019: salariile bugetarilor, raportate la PIB, mai mari decât în 2009. Am revenit la momentul declanșării crizei

Cheltuielile prevăzute în proiectul de buget pe 2019 a fi alocate salariilor personalului din sectorul bugetar se ridică la nu mai puțin de 106 miliarde lei, adică aproximativ 10% din produsul intern brut estimat pentru anul în curs, care se prevede că va depăși 1.000 de miliarde lei.

Nivelul cheltuielilor publice cu salariile, raportat la PIB, a ajuns la o cotă fără precedent în ultimii ani,fiind comparabil doar cu anul 2009, când ajungea la 9,5% din PIB.

Or, se știe ce urmat lui 2009, criza economică și tăierile de salarii în sectorul bugetar, operate de guvernul Boc, precum și alte măsuri de austeritate ce au vizat practic toate categoriile sociale.

Iar prin proiectul de buget pe 2019 am revenit, practic, la momentul declanșării crizei.

Alocarea unui procent atât de mare din buget cheltuielilor cu salariile personalului din sectorul public expune actul guvernării la pericolele ce pot apărea, în urma incertitudinilor de pe piețele interne, dar mai ales externe.

În plus, reprezentanții patronatelor se plâng de faptul că nivelul salariilor din instituțiile publice face ca piața forței de muncă să fie deja un risc intern pentru mediul de business autohton.

”Antreprenorii români se confruntă cu concurența neloială pe care le-o face Statul, prin nivelul salariilor din administrația publică”, a declarat, în exclusivitate pentru PSNews, Cristian Pârvan, președinte al Patronatului Investitorilor Autohtoni -PIAROM.

”De ce s-ar angaja cineva să lucreze într-o întreprindere privată, când poate primi un salariu de 3.000 de lei, ca șofer într-o instituție publică?”, mai spune reprezentantul patronatelor.

De menționat că proiecția bugetară pentru acest an este construită pe un produs intern brut de 1.022.500 milioane lei, o țintă de creștere economică de 5,5%, o rată a inflației de 2,8% și un deficit bugetar pe cash estimat la 2,55% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat proiectate pentru 2019 sunt estimate la 341,4 miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB.

Iar cheltuielile bugetului general consolidat pentru anul 2019 sunt estimate la 367,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 35,9% din PIB.

Sursa: psnews.ro