Monthly Archives: septembrie 2015

Exploatarea nerationala a padurilor tarii, extrem de grava si daunatoare economiei Romaniei

Patronatul Serviciilor Private din Romania (PSP) considera extrem de grava si daunatoare economiei Romaniei, activitatea de exploatare nerationala a bogatiei reprezentate de lemnul din padurile tarii.

Informatiile publice ofera o imagine negativa a politicilor publice, inconsistente cu strategia de Competitivitate si obiectivele 2020 ale Romaniei si Uniunii Europene, vizand regelementari legale din domeniul protectiei mediului, dar mai ales reaua vointa si reaua credinta in a lua la cunostiinta a valorii exceptionale si a potentialului oferit de resursele naturale (terenuri, pedoclimat, pasuni, rauri, paduri, DELTA ) si de biomasa (resturi agricole, resturi din livezi, resturi forestiere, deseuri municipale) ale Romaniei, ALTELE decat lemnul.

PSP cere Guvernului si Parlamentului sa adopte de URGENTA masuri clare si ferme de sustinere a culturilor de plante energetice ca o resursa majora a Romaniei, a comunitatilor locale rurale sarace si a BIOECONOMIEI Europei, valorificarea terenurilor degradate de modificari climatice, inundatii, defrisari, zonele de protectie ale drumurilor, retele nationale, autostrazi , si a terenurilor neexploatate pentru o perioada mai mare de 3 ani pe care proprietarii doresc sa le arendeze, si care in ultimii ani nu au avut o utilizare economica. Acest lucru va permite valorificarea a peste 500.000 de hectare, creearea unei rezerve strategice pentru mediu, pentru sisteme de incalzire publice si private, care va permite reducerea progresiva a cotelor de exploatare a lemnului din padurile tinere. PSP a propus tuturor actorilor publici solutii concrete, fundamentate economic, de asigurare a utilizarii culturilor energetice pentru furnizarea de zone de protectie, caldura si energie electrica precum si conservarea masei lemnoase ca o masura de responsabitate sociala pentru viitorul familiei si copiilor, al comunitatii locale care pot produce aceste resurse si utiliza resursele naturale si de mediu, prin ecoturism. Demararea unui astfel de program poate facilita dezvolarea economiei verzi la nivel urban si rural si crearea locurilor de munca care se creeaza in toata Europa in aceste industrii (2 locuri de munca /hectar x 10.000 ha- 20.000 de locuri de munca la nivelul fiecarei regiuni a Romaniei) cu sustenabilitate pe termen lung (10-25 ani).

Finantarea acestui program se poate face prin resurse dedicate atrase de Uniunea Europeana, cofinantate de Fonduri de Garantare Agricola, De Fondul de mediu, Fondul national de Eficienta Energetica create si intarite printr-o noua politica de responsabilitate a alocarii resurselor platite de marile companii pentru certificate de carbon, certificate albe si chiar certificate verzi . Aceste Fonduri pot fi finantare si capitalizate de instrumentele financiare create de bancile de investitii ale Europei menite sa sustina politicile europene de cercetare, mediu, dezvoltarrea IMM-urilor lucru deja realizat cu prioritate de tarile vecine la nivelul SUERD in zona Central Europeana.

Propunerile facute de PSP tin cont de resursele de biomasa recunoscute de autoritatile publice, indeosebi de Ministerul Energiei, confirmate prin studii internationale de specialitate.

PSP cere lansarea de URGENTA a unor proiecte nationale complexe vizand cresterea eficientei alimentarii energetice a cladirilor publice, introducerea si modernizarea transportului urban electric, iluminat public, incalzirea cladirilor, alimentarea cu apa, reutilizarea deseurilor locale, regionale pentru sisteme eficiente de incalzire ecologice si nepoluante. Conform legii eficientei energetice la nivelul tuturor localitatilor din Romania cu peste 5000 de locuitori trebuie implementate urgent planuri de eficieinta energetica si recunoasterea activitatii de management energetic in codul COR si in codul fiscal al Romaniei ca masuri imediate de oprire a actiunii de infringement lansate de CE impotriva Romaniei. PSP considera ca orice intarziere si orice deviere de la obligatiile asumate de Romania privind implementarea strategiilor, planurilor si politicilor de cresterea eficientei energetice reprezinta o actiune de afectare grava a intereselor nationale trebuind sa fie sanctionata in consecinta.

PATRONATUL SERVICIILOR PRIVATE DIN ROMANIA

Comunicat PIAROM: Profesiile liberale sufera in continuare!

Comunicat din partea Patronatului Investitorilor Autohtoni

Profesiile liberale sufera in continuare!

Referitor la afirmatiile dlui Ministru de Finante, Eugen Teodorovici, publicate in presa din data de 06.05.2015, conform carora: „Profesiile liberale nu vor disparea si nu vor avea nimic de suferit”, Patronatul Investitorilor Autohtoni (PSPR) atentioneaza profesiile liberale si cedentii de drepturi de autor ca nici la ora 17.00, astazi 6.05.2015, nu a fost scoasa de pe site-ul Ministerului de Finante abrogarea paragrafului A. Titlul 1 “Dispozitii generale”, 1. Punctul I se abroga. Nota de fundamentare publicata tot pe site-ul MF, specifica: A. Titlul 1 “Dispozitii generale” – “Modificarea are in vedere eliminarea exceptiei de la reconsiderarea ca activitati dependente, a celor care genereaza venituri din profesii libere, precum si a drepturilor de autor si a drepturilor conexe definite potrivit Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru asigurarea unui tratament fiscal nediscriminatoriu aplicabil veniturilor obtinute din activitati desfasurate in mod independent, in conditiile legii.” PIAROM considera ca exista o diferentiere clara intre profesiile libere/cedentii de DDA si restul prestatorilor de servicii, datorita cerintelor de studii si capacitati creative pe care le presupun aceste profesii.

In plus, tot in Nota de fundamentare se specifica faptul ca pentru adoptarea acestei prevederi cu grave consecinte economice si sociale, nu sunt necesare conform Sectiunii a 6-a punctele:

1. Informatii privind procesul de consultare cu organizatii neguvernamentale, institute de cercetare si alte organisme implicate

2. Consultarile organizate cu autoritatile administratiei publice locale, in situatia in care proiectul de act normativ are ca obiect activitati ale acestor autoritati, in conditiile Hotararii Guvernului nr.521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative

3. Consultarile desfasurate in cadrul consiliilor interministeriale, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr.750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente.

Adresam pe aceasta cale domnului Ministru al Economiei, Comertului si Turismului Mihai Tudose, precum si domnului Ministru al Justitiei Robert Cazanciuc rugamintea sa organizeze totusi o dezbatere interministeriala pe aceasta tema de o importanta covarsitoare pentru sute de mii de persoane, expediata de proiectul de Hotarare in cateva cuvinte.

Dl. Ministru Teodorovici nu poate nega controalele ANAF la care sunt supuse inca din 2014 profesiile liberale. Niciun moment aceasta actiune nu a fost stopata, desi mediul de afaceri a solicitat acest lucru autoritatilor. Astfel, pentru a pune capat acestui razboi nejustificat al ANAF cu profesiile liberale, dl. Ministru trebuie sa determine ANAF, institutie aflata in subordinea sa, sa aiba in vedere ca verificarile fiscale sa se desfasoare cu interpretarea corecta a normelor metodologice date in aplicarea art.7.2.1 Cod Fiscal prin care se prevede in mod explicit excluderea de la posibilitatea recalificarii fiscale a profesiilor liberale la care criteriile de dependenta nu se aplica.

Cu referire la pozitia publica a dlui. Ministru Teodorovici privind un ”amendament necesar ca acest lucru sa se finalizeze in bune conditii”, consideram ca aceasta abordare va crea confuzie intr-un domeniu clar reglementat.

Patronatul Investitorilor Autohtoni (PSPR) nu este de acord cu niciun amendament sau alte prevederi fata de cele existente, pe care trebuie sa le respecte atat mediul de afaceri cat si autoritatile de control.

PATRONATULUI INVESTITORILOR AUTOHTONI

Olandezii vor plati asigurari de sanatate mai scumpe

Doar unul din opt adulti din Olanda a optat pentru o polita de asigurare de sanatate ieftina, care le limiteaza serviciile medicale de care pot beneficia, dar le-ar asigura economii importante. In plus, cei mai multi nu indraznesc sa opteze pentru asigurari de risc mai mari de 375 de euro pe an, chiar daca acest lucru le-ar aduce, de asemenea, economii. Trei sferturi din populatie va plati asigurari mai scumpe, potrivit publicatiei Telegraaf. Anul viitor, primele de asigurare de sanatate vor creste cu aproximativ 7 euro pe luna, iar asigurarile de risc vor ajunge la 385 de euro pe an. Asigurarea de sanatate de baza in prezent se situeaza in jurul valorii medii de 100 de euro pe luna, dar exista si o varianta mai ieftina, de 63 de euro pe luna, prin cresterea asigurarilor de risc si limitarea serviciilor de care pot beneficia.

Sursa: dutchnews.nl

Pozitie comuna a patronatelor din Romania

POZIȚIA COMUNĂ A CONFEDERAȚIILOR PATRONALE REPREZENTATIVE LA NIVEL NAȚIONAL PENTRU ȘEDINȚA C.N.T.D.S. DIN DATA DE 9.09.2015

Referitor la proiectele de Hotârâri de Guvern înscrise pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social din data de 9.09.2015,

Uniunea Generală a Industriaşilor din România (U.G.I.R.),

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (C.N.I.P.M.M.R),

Confederaţia Naţională a Patronatului Român (C.N.P.R.) și

Patronatul Naţional Român (P.N.R.),

confederații patronale reprezentative la nivel național, membre ale Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), constituită ca un organism de reprezentare unitară a mişcării patronale la nivel naţional şi internaţional;

își exprimă următoarea POZIȚIE COMUNĂ:

NESUSȚINEREA MODIFICĂRILOR MODULUI DE STABILIRE A SECTOARELOR DE ACTIVITATE DIN ECONOMIA NAȚIONALĂ pentru care se pot negocia şi încheia contracte colective de muncă, pentru următoarele considerente:

Modificarea sectoarelor de activitate are o deosebită importanţă pentru organizarea sindicatelor şi patronatelor, pentru negocierile colective şi pentru desfăşurarea dialogului social, fiind strict necesară fundamentarea pe bază de studii de impact a oricărei reglementări în acest domeniu; pentru modificările propuse nu sunt prezentate note de fundamentare și impact.

Conform dispozițiilor art. 1 lit. r) din Legea nr, 62/2011 a dialogului social, sectoarele de activitate „grupează domenii de activitate definite conform codului CAEN” şi care „se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, după consultarea partenerilor sociali”; nu există consensul confederațiilor patronale și sindicale pentru modificarea sectoarelor de activitate.

Hotărârea Guvernului nr. 1260/2011 privind sectoarele de activitate stabilite conform Legii nr. 62/2011 a fost adoptată cu consultarea confederaţiilor sindicale şi confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, după numeroase dezbateri, asigurând conformitatea cu dispoziţiile Legii nr. 62/2011 a dialogului sociali și compatibilitatea cu statisticile oficiale la nivel naţional, cu Ordinul nr. 337/2007 al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică şi cu clasificarea europeană în domeniu (NACE Rev. 2), fiind în acord și cu priorităţile incluse în Programul de guvernare sau strategiile guvernamentale, care vizează secţiunile CAEN.

Statisticile oficiale ale Institutul Naţional de Statistică vizează exclusiv secţiunile din CAEN Rev 2, datele privind numărul de societăţi comerciale şi numărul salariaţilor (stict necesar pentru stabilirea reprezentativităţii patronatelor şi sindicatelor la nivel de sectorial, precum şi pentru verificarea îndeplinirii condiţiei legale stabilite pentru înregistrarea contractelor colective la nivel sectorial), fiind centralizate pe fiecare secţiune CAEN şi nu pe grupe sau clase CAEN.

Redefinirea sectoarelor de activitate la nivelul unei clase CAEN are efecte negative semnificative, în condiţiile în care există un număr de 615 clase CAEN, modificarea propusă având multiple implicaţii organizatorice, economice şi sociale, inclusiv divizarea mişcării patronale şi creşterea semnificativă a cheltuielilor administrative şi funcţionale a patronatelor: 615 federaţii patronale sectoriale reprezentative implică existenţa unui număr minim de 1230 de patronate sectoriale (minim două patronate putând constitui o federaţie), impunând existenţa unui număr minim de 845 de persoane juridice (federaţii şi patronate), pentru care doar taxa de timbru pentru dobândirea personalităţii juridice şi apoi recunoaşterea reprezentativităţii, în cele 2.460 de dosare care trebuie înregistrate pe rolul instanţelor judecătoreşti va fi de 492.000 lei, la care se adaugă cheltuielile cu taxele notariale, onorariile avocaţilor, organizarea adunarii generale, închiriere sedii, utilităţi, dotări, personal executiv, etc.

Menținerea actualului mod de stabilire a sectoarelor de activitate asigură stabilitate şi predicitibilitate în organizarea patronală şi sindicală, precum și premisele asocierii sau a intensificării colaborării federaţiilor din fiecare sector, cu efecte pozitive pe toate planurile, inclusiv pentru dezvoltarea mişcării patronale, pe de o parte, şi a mişcării sindicale, pe de altă parte.

Necesitatea respectării principiilor constituționale și de drept internațional:

40 alin. (1) din Constituţia României: „Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere”.

A 1-8 din Convenţia nr. 87/1948 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificată de România, publicată în Buletinul Oficial nr. 4/18.01.1958, şi anume:
2: „patronii … au dreptul, fără autorizaţie prealabilă, să constituie organizaţii la alegerea lor, precum şi să se afilieze acestor organizaţii, cu singura condiţie de a se conforma statutelor acestora din urmă”;
3: „Organizaţiile de muncitori şi patroni au dreptul să-şi elaboreze statutele şi regulamentele administrative, să-şi aleagă liber reprezentanţii, să-şi organizeze gestiunea şi activitatea şi să-şi formuleze programul de acţiune. Autorităţile publice trebuie să se abţină de la orice intervenţie de natură să limiteze acest drept sau ă-i împiedice exercitarea legală”;
5: „Organizaţiile de muncitori şi patroni au dreptul să constituie federaţii şi confederaţii precum şi să se afilieze acestora”;
-art. 7: „dobândirea personalităţii juridice de către organizaţiile de muncitori şi patroni, federaţiile şi confederaţiile lor, nu poate fi subordonată unor condiţii care ar pune în discuţie aplicarea dispoziţiilor articolelor 2, 3 şi 4 de mai sus”;
8, pct. 2: „legislaţia naţională nu va trebui să prejudicieze şi nici să fie aplicată în aşa fel încât să prejudicieze garanţiile prevăzute de prezenta convenţie”.

2 pct. 1 din Convenţia nr. 98/1949 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, potrivit cu care „Organizaţiile de muncitori şi de patroni trebuie să beneficieze de o protecţie adecvată împotriva oricăror acte de ingerinţă ale unora faţă de celelate, fie direct, fie prin membrii lor, în formarea, funcţionarea şi administrarea lor”.

NESUSȚINEREA REDUCERII PROGRAMULUI DE LUCRU AL BUGETARILOR prevăzute în Proiectul de Hotârâre privind unele măsuri referitoare la desfășurarea activității în cadrul administrației publice centrale, pentru următoarele considerente:

Dispozițiile 112 alin.(1) din Codul muncii: “Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână”.

Situația eficacității administrației publice și a economiei din România nu permite pentru bugetari reducerea timpului de lucru de la 40 de ore/săptămână la 38 de ore; reducerea duratei timpului de muncă va genera presiuni directe asupra angajatorilor din sectorul privat, amplificate în contextul recent anunțatelor creșteri salariale pentru sectorul public, cu efecte negative semnificative asupra pieței muncii.

“Ineficiențele din administrația publică și corupția reprezintă o povară suplimentară pentru întreprinderi. România se situează pe ultimul loc în UE din punctul de vedere al eficacității autorităților publice și printre ultimele trei state membre în ceea ce privește calitatea cadrului de reglementare și controlul asupra corupției [Banca Mondială, Indicatorii de guvernanță la nivel mondial (Worldwide Governance Indicators), 2013]. Corupția și birocrația asociată unor autorități publice ineficiente reprezintă obstacole majore în calea competitivității României, astfel cum au fost identificate de Forumul Economic Mondial (Raportul privind competitivitatea globală 2015)” – Comisia Europeană, „Raportul de țară al României pentru 2015 – Inclusiv un bilanț aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice”.

III. Confederații patronale reprezentative la nivel național susțin propunerea introducerii unei pauze pentru masă de o oră zilnic pentru angajații din structurile aparținând administrației publice centrale, în intervalul orar 13:00-14:00, care nu este inclusă în durata normală a timpului de muncă, cu mențiunea că pentru serviciile care vizează o activitate de ghișeu cu contribuabilii/întreprinderile să se asigure permanența și respectul pentru timpul cetățenilor, cu luarea pauzei de prânz decalat și alternativ de funcționarii respectivi, în intervalul 12:00-14:30, fără întreruperea programului cu publicul, potrivit bunelor practici europene.

Uniunea Generală a Industriaşilor din România (U.G.I.R.) – Președinte, George Constantin Păunescu

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (C.N.I.P.M.M.R.) – Președinte, Ovidiu Nicolescu

Confederaţia Naţională a Patronatului Român (C.N.P.R.) – Președinte, Mihai Manoliu

Patronatul Naţional Român (P.N.R.) – Președinte, Florian Costache

Problemele legate de buget duc la cresterea listelor de asteptare in spitalele olandeze

Timpul de asteptare al pacientilor pentru unele tratamente efectuate in spitalele olandeze a crescut simtitor, dupa ce medicii si-au epuizat bugetele stabilite, potrivit publicatiei NRC, citata de dutchnews.nl.

Datele grupului de cercetare medicala MediQuest arata ca, in luna august, 25 de pacienti ai unor spitale au fost nevoiti sa astepte mult mai mult decat perioada de 7 saptamani convenita pentru o operatie de genunchi. De asemenea, au existat pacienti cu dureri clinice ce au fost obligati sa astepte mai mult decat perioada standard de 4 saptamani pentru o consultatie specializata, situatie intalnita in 58 de spitale.

Listele de asteptare sunt in crestere, chiar daca teoretic exista sali de operatie disponibile si medici si personal medical suficient. Asiguratorii din sanatate trebuie sa contracteze in avans servicii medicale in spitale, iar acest lucru poate face ca unii pacienti sa fie amanati sau trimisi la un alt spital, situatie intalnita mai ales in a doua jumatate a anului, cand fondurile initiale alocate se apropie de final. Acest lucru inseamna ca, in anumite cazuri, pacientii sunt tratati diferit fata de clauzele din asigurarea lor medicala.

Organizatia consumatorilor Consumentenbond a descris situatia ca fiind un “talmes balmes” si ca este absurd ca unii pacienti sa fie tratati mai incet decat altii din cauza ca au asigurari diferite. Societatile de asigurare si autoritatea de sanatate au precizat ca medicii au continuat sa trateze pacientii, chiar daca au avut bugetele epuizate.

Sursa: dutchnews.nl

Cum ameninta “angajatii 1099” Uber-economia

In Silicon Valley, sunt cunoscuti sub numele de “angajatii 1099”, cu referire la formularul de impozitare pe care trebuie sa-l completeze. Ei reprezinta soferii de taxi, cei care vand produse pe culoarele supermarketurilor, cei care lucreaza de acasa ori care livreaza hrana la domiciliu. Ei sunt in centrul unui intreg segment dat de revolutia digitala: munca la cerere, numita “economia locurilor de munca ciudate” sau „uber-economie”. Un fel de persoane fizice independente (self-employed

Societatea americana de transport urban Uber a construit intr-adevar un model de afaceri folosindu-se de utilizarea acestui tip de forta de munca, numita independenta. Acest model a fost preluat de multe start-up-uri, ceea ce a permis limitarea costurilor pentru acestea. Si asta deoarece acest tip de lucratori nu primesc salariu fix, dar sunt platiti pentru fiecare serviciu prestat. Nu primesc niciun fel de beneficii: nici asigurari de sanatate, nici de pensii, nici vacante platite, nici ajutor de somaj.

Acest model insa este acum contestat. Mai multe actiuni in instanta au fost inaintate justitiei din California. Ele au fost declansate de fosti lucratori care spun ca ar trebui sa aiba statut de angajati, cu toate obligatiile care implica acest statut pentru angajatorul lor. “Aceste companii trebuie sa respecte normele,” sustine Shannon Liss-Riordan, avocatul care se ocupa de aceste cazuri.

Anul trecut, cazul-vedeta al Baroului a reprezentat-o castigarea unui proces in fata gigantului FedEx, care utilizeaza, de asemenea, persoane fizice independente. Acum, principala tinta este Uber (o companie care presteaza un tip de servciu de taximetrie, pe care il poate practica orice detinator al unui autoturism), care lucreaza sau a lucrat cu peste 160 000 soferi in California. Avocatul Liss-Riordan a declansat, de asemenea, actiuni in justitie impotriva Lyft, marele rival american Uber, Instacart, Postmates sau Shyp (companii de curierat).

Luni, 1 septembrie, avocatul a obtinut un succes major. Tribunalul din San Francisco a respins cererea de anulare a actiunii impotriva Uber. Compania considera ca cei patru reclamanti nu sunt reprezentativi pentru toti soferii sai. Pretentiile reclamantilor “sunt contrare vointei multor oameni pe care ii reprezentam, dar care nu doresc sa fie angajati”, a adaugat compania. Sunt citati, astfel, 400 de soferi care au fost multumiti ca desfasoara o activitate independenta, care le ofera o flexibilitate de care se bucura. Un argument care nu l-a convins pe judecator. Uber a decis sa atace cu apel decizia primei instante.

Mizele sunt uriase

Daca apelul va fi respins, un proces va avea loc, probabil, in 2016, iar rezultatul sa va fi stabilit de catre un juriu.
In apararea sa, Uber spune ca este o platforma unica de tehnologie, punand soferilor si pasagerilor la dispozitie doar o aplicatie. Compania joaca de fapt un rol de intermediar, platit prin perceperea unui comision din pretul fiecarei calatorii. “Daca folositi o aplicatie mobila casta nu inseamna ca sunteti o companie IT”, a replicat avocatul Liss-Riordan.

Mizele sunt uriase pentru Uber, companie cotata acum la peste 50 de miliarde de dolari. Daca soferii sai americani trebuie sa fie angajati, compania va trebui sa le garanteze un salariu minim, contributii pentru pensie si asigurari de sanatate si va trebui sa achite combustibilul, asigurarea si intretinerea vehiculelor. Toate acestea vor duce la cresterea tarifelor si la scaderea comisioanelor percepute.

In Silicon Valley, acest caz este urmarit indeaproape, deoarece rezultatul sau va avea si alte efecteDe asemenea, va avea implicatii semnificative pentru fiecare afacere aflata la inceput, asa cum a fost si Uber, bazata pe persoane fizice independente. Acestea vor fi nevoite sa-si regandeasca modelele economice si vor avea noi obstacole in a derula activitati profitabile.

Pentru o companie, costurile cu angajatii cresc cu 20% si 30% mai mult decat in cazul unui lucrator care desfasoara activitati independente.

Sursa: http://siliconvalley.blog.lemonde.fr/2015/09/03/comment-les-travailleurs-1099-menacent-luber-economie/