In Silicon Valley, sunt cunoscuti sub numele de “angajatii 1099”, cu referire la formularul de impozitare pe care trebuie sa-l completeze. Ei reprezinta soferii de taxi, cei care vand produse pe culoarele supermarketurilor, cei care lucreaza de acasa ori care livreaza hrana la domiciliu. Ei sunt in centrul unui intreg segment dat de revolutia digitala: munca la cerere, numita “economia locurilor de munca ciudate” sau „uber-economie”. Un fel de persoane fizice independente (self-employed
Societatea americana de transport urban Uber a construit intr-adevar un model de afaceri folosindu-se de utilizarea acestui tip de forta de munca, numita independenta. Acest model a fost preluat de multe start-up-uri, ceea ce a permis limitarea costurilor pentru acestea. Si asta deoarece acest tip de lucratori nu primesc salariu fix, dar sunt platiti pentru fiecare serviciu prestat. Nu primesc niciun fel de beneficii: nici asigurari de sanatate, nici de pensii, nici vacante platite, nici ajutor de somaj.
Acest model insa este acum contestat. Mai multe actiuni in instanta au fost inaintate justitiei din California. Ele au fost declansate de fosti lucratori care spun ca ar trebui sa aiba statut de angajati, cu toate obligatiile care implica acest statut pentru angajatorul lor. “Aceste companii trebuie sa respecte normele,” sustine Shannon Liss-Riordan, avocatul care se ocupa de aceste cazuri.
Anul trecut, cazul-vedeta al Baroului a reprezentat-o castigarea unui proces in fata gigantului FedEx, care utilizeaza, de asemenea, persoane fizice independente. Acum, principala tinta este Uber (o companie care presteaza un tip de servciu de taximetrie, pe care il poate practica orice detinator al unui autoturism), care lucreaza sau a lucrat cu peste 160 000 soferi in California. Avocatul Liss-Riordan a declansat, de asemenea, actiuni in justitie impotriva Lyft, marele rival american Uber, Instacart, Postmates sau Shyp (companii de curierat).
Luni, 1 septembrie, avocatul a obtinut un succes major. Tribunalul din San Francisco a respins cererea de anulare a actiunii impotriva Uber. Compania considera ca cei patru reclamanti nu sunt reprezentativi pentru toti soferii sai. Pretentiile reclamantilor “sunt contrare vointei multor oameni pe care ii reprezentam, dar care nu doresc sa fie angajati”, a adaugat compania. Sunt citati, astfel, 400 de soferi care au fost multumiti ca desfasoara o activitate independenta, care le ofera o flexibilitate de care se bucura. Un argument care nu l-a convins pe judecator. Uber a decis sa atace cu apel decizia primei instante.
Mizele sunt uriase
Daca apelul va fi respins, un proces va avea loc, probabil, in 2016, iar rezultatul sa va fi stabilit de catre un juriu.
In apararea sa, Uber spune ca este o platforma unica de tehnologie, punand soferilor si pasagerilor la dispozitie doar o aplicatie. Compania joaca de fapt un rol de intermediar, platit prin perceperea unui comision din pretul fiecarei calatorii. “Daca folositi o aplicatie mobila casta nu inseamna ca sunteti o companie IT”, a replicat avocatul Liss-Riordan.
Mizele sunt uriase pentru Uber, companie cotata acum la peste 50 de miliarde de dolari. Daca soferii sai americani trebuie sa fie angajati, compania va trebui sa le garanteze un salariu minim, contributii pentru pensie si asigurari de sanatate si va trebui sa achite combustibilul, asigurarea si intretinerea vehiculelor. Toate acestea vor duce la cresterea tarifelor si la scaderea comisioanelor percepute.
In Silicon Valley, acest caz este urmarit indeaproape, deoarece rezultatul sau va avea si alte efecteDe asemenea, va avea implicatii semnificative pentru fiecare afacere aflata la inceput, asa cum a fost si Uber, bazata pe persoane fizice independente. Acestea vor fi nevoite sa-si regandeasca modelele economice si vor avea noi obstacole in a derula activitati profitabile.
Pentru o companie, costurile cu angajatii cresc cu 20% si 30% mai mult decat in cazul unui lucrator care desfasoara activitati independente.
