I N F O R M A R E cu privire la discuţia avută în data de 3 noiembrie 2014 de Domnul EMILIAN RADU – Preşedintele UPLR cu Domnul GELU DIACONU – Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală – ANAF

Tema: Interpretarea abuzivă a Normelor Metodologice de aplicare a pct. 22, art. 7 din Codul Fiscal

Am menţionat că în opinia noastră normele instituie o excepţie legală de la recalificarea activităţilor independente ca activităţi dependente (de natură salarială) atât cu privire la activitatea profesiilor liberale reglementate, cât şi cu privire la activităţile care generează venituri din drepturi de autor.

Am argumentat îndelung cu specificul activităţii liber profesionistului şi de ce el nu poate fi asimilat unui salariat prin simplul fapt că este membru al unei bresle ale cărei criterii de calificare le îndeplineşte (acreditare profesională, statut, cod etică, cotizaţie, investiţia în pregătirea continuă, norme metodologice şi standarde profesionale, poliţă de asigurare profesională, angajarea responsabilităţii personale, independenţa, interesul public etc).

Am explicat şi că alegerea liber profesionistului de a opta pentru contract de muncă există, DAR atunci responsabilitatea lui în prestarea serviciilor nu mai este angajată personal, aceasta transferându-se, din perspectiva beneficiarului serviciului, către angajator.

Preşedintele ANAF a dat şi exemplul farmaciştilor care, în accepţiunea instituţiei pe care o conduce prestează o activitate comercială (vând medicamente) şi deci nu s-ar califica pentru excepţia din norme care se referă strict la activităţile specifice profesiei.

Am contraargumentat cu faptul că farmacistul, pe fondul actului de comercializare, asigură şi serviciile specifice profesiei, fiind un consultant al beneficiarului/clientului căruia trebuie să-i clarifice elemente care ţin strict de cunoştinţele profesionale. Altminteri, ar însemna ca la ghişeu să existe un vânzător care să facă doar comerţul şi alături farmacistul care să comenteze cu clientul chestiuni specifice profesiei (recomandări, doze, înlocuitori, riscuri etc.)

S-a abordat şi subiectul independenţei care, din perspectiva ANAF, se referă la independenţa financiară a liber profesionistului, care ar însemna în opinia ANAF să existe întotdeauna mai multe contracte de prestări servicii cu clienţi diferiţi.

Am contraargumentat că independenţa liber profesionistului nu este
afectată de eventuala existenţă a unui singur contractor al serviciilor sale pentru că, în fapt, persoana juridică care îi foloseşte serviciile este în toate (sau majoritatea) cazurilor ea însăşi membră a breslei respective, iar responsabilitatea personală a liber profesionistului este angajată cu fiecare dintre beneficiarii serviciilor acelei persoane juridice.

În plus, beneficiarii serviciilor unei astfel de entităţi juridice angajează, în mare parte, acele servicii în virtutea prezenţei şi implicării directe a unui anumit liber profesionist şi nu indiferent de prestatorul direct al serviciilor.

Este evident că, de fapt, prestarea serviciilor de către anumiţi liber profesionişti asigură angajarea de către terţi a unei anumite persoane juridice care de multe ori ea însăşi devine astfel dependentă financiar de un liber profesionist.

Am explicat şi faptul că dacă, în final, se va modifica legea în sensul dorit de ANAF, atunci oricum va trebui sa se specifice foarte clar ce înseamnă „mai mulţi clienţi direcţi”, respectiv 2, 9 sau 99? Şi dacă, de exemplu, din cei 9, să zicem, ca 8 înseamnă 1% din cifra de afaceri şi 1 reprezintă 99%,  atunci este bine?

În final, domnul preşedinte Diaconu a acceptat că ţinând cont de modul cum este redactat şi posibil de interpretat actualul text al normelor de aplicare a prevederilor Codului fiscal înţelege să suspende controalele în teritoriu pe această temă şi să aştepte o clarificare legală din partea Ministerului Finanţelor.

În aceeaşi notă, domnul preşedinte al ANAF a acceptat şi faptul că, atâta timp cât există posibilitatea unei interpretări diferite a aceluiaşi text, ar trebui exclusă şi posibilitatea aplicării unor eventuale penalităţi retroactive, singura variantă fiind o clarificare ulterioară şi abia apoi să se aplice pentru viitor o nouă normă dacă va fi cazul.

Luând notă de abordarea echilibrată a preşedintelui ANAF, am reiterat faptul că UPLR va continua să militeze şi în viitor pentru menţinerea excepţiei cu privire la posibilitatea reconsiderării activităţilor prestate de un liber profesionist ca fiind de natură salarială (dependentă din perspectivă fiscală).

Citeste mai departe pe uplr.ro

04.05.2015