ZF: Guvernul PSD vinde iluzii: investiţiile publice au ajuns la cel mai redus nivel din istorie, banii europeni nu vin şi 200.000 de români pleacă anual din ţară

Guvernul a promis că 2018 va fi un an al investiţiilor, după doi ani în care cheltuielile sociale au fost pe primul loc. Comisia Naţională de Prognoză anticipează că, în 2018, avansul consumului, care a ţinut sus creşterea economică în ultimii doi ani, va fi de 5,4%, iar cel al investiţiilor de 8%. Datele BNR arată că, deşi în primul trimestru investiţiile au crescut cu 13,5%, în al doilea trimestru ele au scăzut, marginal, cu 0,2%, an/an.

O socoteală simplă arată că avansul inves­tiţiilor publice – scăzând cheltuielile Armatei – înseamnă un plus de 7%, nu de 50%, cât indică Finanţele. Asta în condiţiile în care investiţiile au fost tăiate crunt în ultimii ani. „Cheltuielile Armatei cu investiţiile trebuie puse în acelaşi coş, pentru că vorbim de raportări statistice. Sunt simple raportări statistice. Peste tot este aşa în UE. Dar nu trebuie să ne furăm căciula. Puştile nu înlocuiesc autostrăzile. Puterea politică se laudă, aşa este mereu. Rolul opoziţiei ar fi acela de a arăta cum stau lucrurile”, spune economistul Aurelian Dochia. Raportat la PIB, problema este şi mai complicată. PIB-ul estimat de CNP şi de guvern, pentru 2018, este de 945 de miliarde de lei. O cheltuială cu investiţiile, la nouă luni, de 6,9 miliarde de lei (excluzând cheltuielile Armatei) înseamnă 0,6% din PIB, cea mai mică din anii de după aderarea României la Uniunea Europeană.

„Sunt cheltuieli pe care mediul privat nu le va face niciodată. Obligaţia esenţială a administraţiei este aceea de a asigura, macar infrastructura. Laserul de la Măgurele: toată lumea se laudă cu laserul de la Măgurele. Dar nimeni nu face un drum până acolo.

Cum poţi să dezvolţi un proiect, dacă nu ai un drum bun spre cel mai mare proiect ştiinţific în care este implicată România?”, comentează Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM (Patronatul Investitorilor Autohtoni).

În primele nouă luni din an, „cheltuielile de investiţii” – raportează Finanţele –  (adică cheltuieli de capital, plus alte fonduri, inclusiv cele europene) au fost de 12,8 miliarde de lei, în creştere cu 22,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Dar aici sunt implicate şi fondurile europene pentru plăţile directe în agricultură (subvenţiile). Dacă ne uităm pe cifre, avem urmatoarea situaţie: 1,7 miliarde de euro (8 mld. lei), subvenţii directe şi doar 380 de milioane de euro bani pentru programele de dezvoltare. Cifrele nu dau cu virgulă pentru că sunt multe transferuri între proiecte şi plăţi, dar diferenţa este uriaşă.

„Să nu ne supăram ca văcarul pe sat. Va trebui să admitem, la un moment dat, că statul trebuie să cheltuiească şi cu investiţiile, nu doar cu salariile. Pentru că, da, investitorul privat investeşte – e jobul lui. Dar sunt lucruri în care amortizarea este mult prea mare iar distruge investiţia, iar capitalul nu aşteaptă 30 de ani să-şi amortizeze investiţia. Aici trebuie să intervină statul, proprietar al investiţiilor pe termen lung.”, comentează Pârvan.

Sursa: ZF.ro

10.10.2018