Dacă anul trecut, criza lemnului de foc a afectat puternic mii de comunități locale din România, anul acesta situația este mult mai gravă. Criza artificială  de  resursă lemnoasă din România a declanșat haosul în piața lemnului de foc.  Este afectată în primul rând populația care își permite cu greu să plătească prețul exagerat, dar și întreaga industrie a lemnului din România, care falimentează, plătind un preț pentru resursă cu 10-20 % mai mare decât cele mai mari prețuri din Europa.

Ca rezultat  al modificării Codului  Silvic în 2017, volumul de  masă lemnoasă oferit la licitațiile principale  de către RNP- Romsilva   a scăzut cu 30 %.  Efectul   imediat  al reducerii ofertei s-a văzut aceste zile în prețurile de adjudecare, care vor produce efecte în 2018:  de la o medie de 185 lei/mc în 2017, prețurile medii  de adjudecare la licitațiile organizate au sărit la 250-300 lei/mc pentru 2018.  Dacă  astăzi  lemnul are un preț prohibitiv pentru populație și pentru industrie,  iar creșterea între prețurile medii  de 71 lei/mc în 2011  și 185 lei mc în 2017 a fost de 250 %,  raportat la 2011 creșterea preturilor va fi de 413 % în anul 2018.

Efectul imediat al modificării Codului Silvic și a regulamentului de valorificare a masei lemnoase va duce la o adevărată criză economică în industria lemnului și agravarea crizei lemnului de foc.

Culmea este că si din punct de vedere al mediului este o abordare contraproductivă, direcționarea resursei de masă lemnoasă prioritar catre lemn de foc este o greșeală. “ Pădurile fixeaza carbon.  O tonă de masă lemnoasă este egală cu o tonă fixată de CO2. Prin ardere, CO2 este din nou eliberat în atmosferă. Din punct de vedere al angajamentelor României  pe linie de combaterea schimbărilor climatice, trebuie să utilizăm resursa de masă lemnoasă pentru realizarea de produse cu durată lungă de viață- case de lemn, constructii, mobila- ideal  în produse pe care să le exportăm  sau în produse care înlocuiesc alte materiale cu amprentă ecologică mult mai  mare pentru obținerea lor – oțel, beton etc.”- a fost una dintre concluziile Forumului Pădurilor.

“Trebuie să susținem folosirea lemnului în produse de lungă durată, o coordonată pe care nu o văd sustinută la nivel național în politicile publice. Noi încercăm de 3 ani să lămurim toate ministerele că soluția este transformarea unei cantități de lemn de foc sistematic în pelete și arderea în cazane cu eficiență de 80 %, nu de 10-15 % ca în cazul arderii lemnului de foc. Ați văzut ce s-a întâmplat iarna trecută și veți vedea că se va întâmpla și iarna aceasta, deja s-a făcut restricționarea lemnului de foc, în orașele în care lemnul se dădea cu camionul, acum se dă cu rastelul și toată lumea bagă în priză tot ce găsește să se încălzească. Așa cum în iarna trecutaă a fost un pericol să sară sistemul energetic în aer, datorită restrictionării normale a cantității de lemn de foc, vom avea și anul acesta efecte în alte domenii. Ca urmare, apelul nostru al patronatului este să-i sprijinim pe toți investitorii, fie pentru culturi energetice, fie în producerea de pelete și să integram acest lanț, astfel încât să avem un plan logic și normal pentru utilizarea lemnului de foc. În alte țări a dispărut din utilizare și este interzisă utilizarea chiar și din semineele luxoase, iar noi ne mândrim că ardem lemn de foc în sobă. Lemnul este o resursă pentru care cred că trebuie să luptăm cu toții și să o gestionăm bine din punct de vedere al valorii adăugate” – spune Cristian Pârvan, președintele PIAROM.

Circa 3,5 milioane de gospodării, aproape jumătate din totalul gospodăriilor din România, majoritatea situate în zone rurale, se încălzesc cu lemn de foc, utilizând sobe vechi, neperformante, cu un consumul uriaș de lemne anual, estimat la 18 milioane de metri cubi. Deşi administrează aproape jumătate din pădurile României, Romsilva a vândut anul trecut doar un milion de metri cubi de lemn de foc pentru populaţie.

Potrivit unei analize a Ministerului Apelor și Pădurilor, efectuată în prima parte a anului, la nivel național au fost identificate 3.683 de comunități locale, situate în raza a 2.035 unități administrativ-teritoriale, dependente de lemnul de foc  pentru încălzirea locuințelor. Criza lemnului de foc se accentuează odată cu instalarea iernii, iar prețul arde la buzunar.  Codul Silvic, schimbat anul acesta, prevede ca primăriile să facă liste cu cei care folosesc lemn pentru încălzire și să ceară cantitatea respectivă de la Ocolul Silvic aferent, însă în multe zone deficitare în păduri, precum sudul țării, pur și simplu nu există volum de redistribuit de către Romsilva din zone cu păduri excedentare, prin mecanismul prevăzut de Codul Silvic.  Ce va face populația în aceste  zone?

“Criza de resursă este artificială, cauzată de blocajele din administrarea pădurilor private și lipsa finanțării  sectorului forestier  prin Programul Național de Dezvoltare Rurală. Este nevoie de o schimbare totală de optică, trecerea de la suprareglementare, supracontrol și subfinanțare la o viziune de dezvoltare durabilă în domeniul pădurilor  și al valorificării resursei de masă lemnoasă. Urgența zero: Codul Silvic și Regulamentul de valorificare a masei lemnoase trebuie modificate până în vara anului 2018, înainte de a provoca pierderi economice ireversibile economiei forestiere  și a bulversa complet piața lemnului în 2018 ” – spune Cătălin Tobescu, Fordaq România.