Educaţia preuniversitară privată din ţara noastră se confruntă, în continuare, cu o serie de probleme sistemice, care pe de o parte creează bariere majore de intrare pe piaţă pentru noii antreprenori, iar pe de altă parte, îngreunează sau chiar blochează funcţionarea eficientă a unităţilor existente, atrage atenţia Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM).
Reprezentanţii PIAROM arată că învăţământul este cel de-al cincilea sector angajator din ţară, după industria prelucrătoare, comerţ, transport şi construcţii, cu un număr de peste 335.000 de contracte individuale de muncă la nivelul anului 2016. Dintre acestea, circa 83% provin din sistemul de învăţământ preuniversitar, ceea ce face ca educaţia preuniversitară să fie unul dintre principalele sectoare angajatoare din România. În ceea ce priveşte implicarea capitalului privat, aceasta a crescut constant în învaţământul preuniversitar, compensând reducerile de unităţi şcolare din sectorul public.
Astfel, potrivit raportărilor INS, luând în considerare doar numărul de unităţi acreditate, în perioada 2010-2015 numărul grădiniţelor din sectorul privat a crescut cu 59% (de la 222 de unităţi la 355), în timp ce numărul de unităţi şcolare din învăţământul privat preuniversitar a crescut cu 76% (de la 160 de unităţi la 282). Grădiniţele şi creşele private din ţara noastră reprezintă astăzi 30,6% din totalul unităţilor acreditate de învăţământ preşcolar, la care se adaugă un număr mare de unităţi aflate în proces de acreditare.
Patronatul Investitorilor Autohtoni susţine: „Aceste cifre demonstrează fără echivoc creşterea continuă a implicării capitalului privat în sistemul de educaţie, creştere care, pe de o parte, are un rol stimulativ pentru competiţia din sistemul de învăţământ, iar pe de altă parte, are rolul de a compensa zonele acoperite în mod deficitar de sectorul public. Cu toate acestea, educaţia preuniversitară privată se confruntă, în continuare, cu o serie de probleme sistemice, care pe de o parte creează bariere majore de intrare pe piaţă pentru noii antreprenori, iar pe de altă parte, îngreunează sau chiar blochează funcţionarea eficientă a unităţilor existente, pe fondul mai multor reglementări discriminatorii între sectorul public şi cel privat”.
În acest context, PIAROM aduce în atenţia publicului o parte din aceste probleme, rezultate în urma dezbaterilor din cadrul conferinţei „Educaţia privată preuniversitară – Mai mult decât antreprenoriat”, organizată de Patronat pe 16 martie anul acesta:
– implicarea redusă de către autorităţi a unităţilor private în procesul de luare a deciziilor şi elaborarea de reglementări cu implicaţii asupra sectorului de activitate;
– ambiguităţile privind reglementarea regimului juridic al înfiinţării, organizării şi funcţionării unităţilor de învăţământ privat (spre exemplu, societate comercială sau ONG), care favorizează apariţia unor situaţii interpretabile inclusiv din punct de vedere fiscal;
– sprijinul redus acordat unităţilor private care şcolarizează copii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi cu privire la finanţarea orelor individuale şi a programelor recuperatorii;
– acordarea finanţării strict pentru unităţile acreditate, nu şi pentru cele autorizate, ceea ce creează importante bariere de finanţare a activităţii pentru viitorii antreprenori;
– birocraţia ridicată a proceselor de acreditare şi de menţinere a acreditării, ca urmare a numărului ridicat de norme, reglementări, cerinţe sau documente solicitate de diferite instituţii;
– lipsa unor proceduri clare pentru învăţământul privat, care să ţină cont de particularităţile acestui sector prin comparaţie cu cel public (spre exemplu, procedura de numire a directorilor în învăţământul privat sau procedura de titularizare a cadrelor didactice);
– rigiditatea reglementărilor privind regimul cheltuielilor permise din finanţarea acordată grădiniţelor acreditate, ceea ce limitează posibilităţile de finanţare a unor activităţi educaţionale;
– lipsa parteneriatelor public-private pentru finanţarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în şcoli private.
Patronatul Investitorilor Autohtoni subliniază că problemele menţionate au „un caracter sistemic”, ele putând fi subsumate unei probleme de fond a sistemului de învăţământ preuniversitar, şi anume lipsa unor norme clare şi stabile, care să reglementeze, fără echivoc, modalitatea de constituire, organizare şi funcţionare a unităţilor private.
„În contextul ambiguităţilor existente în legislaţia actuală, în care reglementările sunt insuficient adaptate pe specificul sectorului privat, PIAROM atrage atenţia că antreprenorii din acest sector sunt în permanenţă supuşi riscului unor interpretări discreţionare ale legislaţiei din partea diferitelor organisme de control sau chiar din partea entităţilor subordonate Ministerului Educaţiei Naţionale, în trecut fiind semnalate numeroase situaţii practice în care inspectorate şcolarele au interpretat speţe similare în mod diferenţiat”, precizează reprezentanţii Patronatului.
PIAROM solicită, într-un asemenea context, Ministerului Educaţiei Naţionale crearea rapidă a unui grup de lucru care să dezbată problemele învăţământului privat şi să identifice soluţii de remediere a acestora, prin „norme şi reglementări concrete”.
Sursa: Bursa.ro
